Interviu prin leapsa

As vrea: sa ma tem mai putin, sa calatoresc si mai mult

Pastrez: in subsolul de la tara jurnalele din copilarie dar mi-ar fi rusine sa le dau cuiva sa le citeasca iar, in memorie, amprenta olfactiva a momentelor frumoase

Mi-as fi dorit: sa invat si sporturi in copilarie

Nu-mi place: sa vegetez, sa-mi fie frig, sa regret

Ma tem: de boala, de ratare, de singuratate

Aud: vocea personajelor mele pana termin o carte

Imi pare rau: ca bunica mea nu-si va cunoaste stranepotii si ca eu nu mi-am cunoscut si cealalta bunica

Imi plac: oamenii calzi carora nu le este teama/rusine sa-si devoaleze sentimentele si sa se arate asa cum sunt, diminetile cu cafe latte si pain au raisin, calatoriile

Nu sunt: chiar un dezastru in bucatarie, am aflat de curand :)

Dansez: flamenco atunci cand am nevoie sa ma regasesc

Niciodata: nu spun niciodata

Par: prea fragila ca sa fac chirurgie si prea detasata pentru a scrie poeme

Plang: numai in fata celor foarte apropiati sau pe ascuns

Nu-s intotdeauna: egocentrista :)

Nu-mi place la mine: ca sunt mereu in intarziere

Sunt confuza: in ceea ce priveste echilibrul intre reusita profesionala si viata traita cat mai frumos, nu mi-e deloc clar inca ce proportie ar trebui sa primeasca si una, si cealalta, astfel incat la sfarsit sa nu existe regrete (prea multe)

Am nevoie: de emotii si sentimente, de provocari, de cuvinte si de echilibru

Ar trebui: sa fiu mai organizata

Dau aceasta leapsa tuturor celor care au pofta de un minut de introspectie.
Si nu, nu v-am pacalit, chiar daca azi e 1 aprilie! Dar nu puteti sti sigur ... :)