Cum mi-am petrecut 11 septembrie 2001


Eram la Paris cu mama, asteptand inceperea anului universitar pe care urma sa-l petrec acolo... La ora atentatelor, cred ca spre dupa amiaza pe la 1-2, ne aflam la Monoprix, sa luam de-ale casei... Absorbita de cautari si de propriile ganduri ignoram vocile teatrale de la radio care se auzeau in magazin: "a New York, les tours jumeaux, attentat terroriste", cautam mai departe in raion, inregistram cumva mecanic cuvintele astea dar fara sa le constientizez, mai degraba iritata de tonul artificial decat alertata de continut

Suna tata si ne povesteste ce se intampla...a intrat un avion intr-unul dintre turnurile gemene la New York... "o, doamne, mai intra unul"
Ne-am refugiat acasa si toata dupa-amiaza ne-am uitat la televizor. Eram oarecum mica... studenta, la inceput de drum, politica nu insemnase prea mult pentru mine, exceptand cateva pusee de alegator. Din acel moment am simtit o schimbare, parca lumea isi modifica brusc orizontul si ritmul, nu o mai recunosteam.

Francezii insa au stiut cu comentariile lor televizate sa restabileasca echilibrul. Au pus la punct strategia de criza VigiPirat renforcé :) si s-au intrebat daca Tour Montparnasse este la adapost. Au readus cosmosul la dimensiuni domestice.

Totusi, vazute azi, imaginile recreeaza starea aceea de panica. Undeva un ungher subconstient o pastreaza ca o marturie a unei lumi in care nu vrem sa traim. Sper sa comemoram 10 ani de la 9/11 in pace.

Comentarii

  1. La momentul respectiv am râs: VigiPirate (renforcé!), ce tâmpenie! Abia azi, citind un interviu cu directorul DCRI (echivalentul francez al SRI) am înţeles: ei veneau după un 1995 zguduit de atentate teroriste în metroul parizian, având ca autori islamişti algerieni. Probabil s-au temut că atacul (şi reuşita) Al-Qaeda ar putea servi de model teroriştilor, trezindu-i la viaţă pe cei ce acţionaseră cu doar puţini ani în urmă, aşa încât au preferat prudenţa. Interviul confirmă: de atunci, multe alte grupări teroriste de profil islamic au cam pus ochii pe Franţa, DCRI dejucând (discret) în medie două tentative de atentat pe an.

    Conced însă că numele este o alegere penibilă: unde or fi văzut acei mari maeştri în comunicare care au născocit numele legătura cu piraţii?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ciudat, foarte ciudat! Am scris ieri un comentariu aici, a apărut, după care a dispărut! Păi, să nu dai în damblaua teoriilor conspiraţiei? Mă oftic dintr-un singur motiv: am pierdut ceva timp să-l scriu şi să mă documentez.

    RăspundețiȘtergere
  3. mi-ar fi placut postarea pe larg :) si documentata, in plus.

    RăspundețiȘtergere
  4. Păi, bine, şi ăsta-i motiv de ştergere? Documentaţia era, printre altele, un interviu din "Le Journal de Dimanche", foarte sincer şi direct, cu Bernard Squarcini, directorul DCRI. În româneşte au apărut "Fantoma. Confesiunile unui agent de contraterorism", scrisă de Fred Burton, fost ofiţer de informaţii american în anii '80-'90, precum şi "5 ani în fruntea DST. Misiunea imposibilă" de Jean Rochet, director între '67 şi '72 al DST (strămoaşa DCRI).

    RăspundețiȘtergere
  5. O sa razi...
    L-am gasit azi la spam dar nu primisem nicio notificare pe mail sau in alta parte... Asa ca l-am marcat "this is not spam"si ... Here it is! sau Il est la!

    Asa ne perfectionam in utilizarea blogului, ce sa facem :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Un mic reportaj realizat de France 2 despre activităţile clandestine ale DGSE (Direction Générale de la Sécurité Extérieure) în Magreb (sunt două părţi). Printre altele, aflăm şi că raliul Paris-Dakkar 2004 a fost deviat pentru a evita o ambuscadă pregătită de vreo sută de islamişti armaţi, planurile fiind dejucate de aceeaşi DGSE.

    RăspundețiȘtergere
  7. Am comemorat întrucâtva "în pace"...

    http://munteanuk.blogspot.com/2011/09/en-no-comment-ro-fara-comentarii-15.html

    ...dar mă tem că "pace în lume" nu va mai fi:

    http://munteanuk.blogspot.com/2011/05/asteptand-inca-revolutia-mondiala-7.html

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu