La Bozar, s-a deschis pe 28 februarie o expozitie intitulata Changing states si dedicata lui Francis Bacon si catorva artisti contemporani irlandezi. Evenimentul este prilejuit de anul Irlandei la presedintia Consiliului Europei.
Am intrat cu placere deoarece Francis Bacon este unul dintre pictorii mei favoriti, asa cum probabil ati aflat din Chestionarul lui Proust. Spre deosebire de Picasso sau Chagall pe care i-am mai citat acolo, despre viata lui Francis Bacon stiam mult mai putine decat despre opera lui.
Expozitia contine foarte putine panze ale artistului, majoritatea ramase in atelier neterminate la moartea acestuia. In schimb, contine nenumarate obiecte ramase in atelier si donate de catre unicul mostenitor al lui Bacon, John Edwards, unei galerii de arta din Dublin.
Printre acestea se numara cateva fotografii ale artistului si ale fostilor sai iubiti, Peter Lacy si George Dyer. Se mai numara pagini dintr-un album care studiaza corpul uman si animal in diferite ipostaze, album care a fost prilej de studiu dar si de inspiratie pentru Francis Bacon. Diferite fotografii sau obiecte care au inspirat alte panze precum si adnotari ale lui FB intregesc colectia.
Nu este o expozitie pentru care v-as recomanda sa faceti tot posibilul sa ajungeti la Bruxelles, insa este un tip de expozitie care contribuie clar la intelegerea mai profunda a operei lui Francis Bacon. Cu atat mai mult cu cat, la final, cei interesati pot vedea intr-una dintre sali un film documentar despre viata lui Bacon, film ce relateaza copilaria dificila si conflictul violent cu tatal pe tema homosexualitatii precum si relatia cu barbatii importanti din viata sa.
Peter Lacy, primul sau iubit important, era un personaj temperamental, violent in a carui casa de tara Francis petrecea mult timp, uneori legat dupa cum sugereaza articolul din Guardian. Dupa un celebru incident violent intre cei doi, Lacy s-a mutat in Tanger unde Bacon a continuat sa il viziteze pana la moartea acestuia.
Tot o relatie sadomasochista a fost si cea cu George Dyer, de aceasta data insa dominatorul fiind pictorul. George era un individ mai stins si cu totul diferit fata de cei din anturajul artistului. El a inspirat un numar extrem de important de opere (era "cel mai frumos barbat" pe care Bacon il vazuse vreodata) insa era terorizat de crizele de gelozie si de dominatia psihologica a lui Francis. Dupa mai multe incercari de suicid, George Dyer si-a luat viata intr-un hotel la Paris, in ajunul inaugurarii unei expozitii retrospective a lui Bacon la Grand Palais, imediat dupa o cearta violenta cu pictorul care s-a mutat intr-o alta camera. Dimineata a fost descoperit corpul lui Dyer dar asta nu l-a impiedicat pe Bacon sa participe la vernisaj sau la petrecerea de dupa. Corpul lui Dyer a fost repatriat si inmormantat pe cheltuiala parintilor sai, la ceremonie facandu-si aparitia si FB care a ramas insa izolat de familia fostului sau iubit. Ipostaza in care fusese gasit cadavrul ii inspira lui Bacon un celebru triptic.
Ultimele relatii au fost cu John Edwards si cu un tanar spaniol. John Edwards era robust, destul de simplu in gandire si de pragmatic. Relatia lor nu a fost exclusiva desi a fost stabila ca frecventa a intalnirilor si destul de indelungata. La scurt timp dupa ce s-au cunoscut, Bacon si-a redactat testamentul lasandu-i totul lui Edwards, pe care 'il iubea ca pe un fiu'. In ultimii ani din viata Bacon a calatorit de mai multe ori la Madrid, inclusiv pentru a vedea expozitia retrospectiva a lui Velazquez, unul dintre pictorii care l-au influentat enorm, in special in seria papilor. In cursul acestei calatorii, FB a fost spitalizat pentru o insuficienta respiratorie in contextului unui astm cunoscut de multi ani. La scurt timp, a murit.
Povestea mi s-a parut o combinatie impresionanta de trauma, excese, suferinta si indiferenta si a inceput sa imi contureze o perspectiva diferita asupra operei pictorului. Intrebat de catre reporteri daca exista semnificatie in imagini dincolo de ceea ce prezinta ele de fapt, Bacon a raspuns ferm "Nu". Expozitia si filmul mi-au lasat exact impresia veridicitatii acestui Nu.
Am intrat cu placere deoarece Francis Bacon este unul dintre pictorii mei favoriti, asa cum probabil ati aflat din Chestionarul lui Proust. Spre deosebire de Picasso sau Chagall pe care i-am mai citat acolo, despre viata lui Francis Bacon stiam mult mai putine decat despre opera lui.
Expozitia contine foarte putine panze ale artistului, majoritatea ramase in atelier neterminate la moartea acestuia. In schimb, contine nenumarate obiecte ramase in atelier si donate de catre unicul mostenitor al lui Bacon, John Edwards, unei galerii de arta din Dublin.
Printre acestea se numara cateva fotografii ale artistului si ale fostilor sai iubiti, Peter Lacy si George Dyer. Se mai numara pagini dintr-un album care studiaza corpul uman si animal in diferite ipostaze, album care a fost prilej de studiu dar si de inspiratie pentru Francis Bacon. Diferite fotografii sau obiecte care au inspirat alte panze precum si adnotari ale lui FB intregesc colectia.
Nu este o expozitie pentru care v-as recomanda sa faceti tot posibilul sa ajungeti la Bruxelles, insa este un tip de expozitie care contribuie clar la intelegerea mai profunda a operei lui Francis Bacon. Cu atat mai mult cu cat, la final, cei interesati pot vedea intr-una dintre sali un film documentar despre viata lui Bacon, film ce relateaza copilaria dificila si conflictul violent cu tatal pe tema homosexualitatii precum si relatia cu barbatii importanti din viata sa.
Peter Lacy, primul sau iubit important, era un personaj temperamental, violent in a carui casa de tara Francis petrecea mult timp, uneori legat dupa cum sugereaza articolul din Guardian. Dupa un celebru incident violent intre cei doi, Lacy s-a mutat in Tanger unde Bacon a continuat sa il viziteze pana la moartea acestuia.
Tot o relatie sadomasochista a fost si cea cu George Dyer, de aceasta data insa dominatorul fiind pictorul. George era un individ mai stins si cu totul diferit fata de cei din anturajul artistului. El a inspirat un numar extrem de important de opere (era "cel mai frumos barbat" pe care Bacon il vazuse vreodata) insa era terorizat de crizele de gelozie si de dominatia psihologica a lui Francis. Dupa mai multe incercari de suicid, George Dyer si-a luat viata intr-un hotel la Paris, in ajunul inaugurarii unei expozitii retrospective a lui Bacon la Grand Palais, imediat dupa o cearta violenta cu pictorul care s-a mutat intr-o alta camera. Dimineata a fost descoperit corpul lui Dyer dar asta nu l-a impiedicat pe Bacon sa participe la vernisaj sau la petrecerea de dupa. Corpul lui Dyer a fost repatriat si inmormantat pe cheltuiala parintilor sai, la ceremonie facandu-si aparitia si FB care a ramas insa izolat de familia fostului sau iubit. Ipostaza in care fusese gasit cadavrul ii inspira lui Bacon un celebru triptic.
Ultimele relatii au fost cu John Edwards si cu un tanar spaniol. John Edwards era robust, destul de simplu in gandire si de pragmatic. Relatia lor nu a fost exclusiva desi a fost stabila ca frecventa a intalnirilor si destul de indelungata. La scurt timp dupa ce s-au cunoscut, Bacon si-a redactat testamentul lasandu-i totul lui Edwards, pe care 'il iubea ca pe un fiu'. In ultimii ani din viata Bacon a calatorit de mai multe ori la Madrid, inclusiv pentru a vedea expozitia retrospectiva a lui Velazquez, unul dintre pictorii care l-au influentat enorm, in special in seria papilor. In cursul acestei calatorii, FB a fost spitalizat pentru o insuficienta respiratorie in contextului unui astm cunoscut de multi ani. La scurt timp, a murit.
Povestea mi s-a parut o combinatie impresionanta de trauma, excese, suferinta si indiferenta si a inceput sa imi contureze o perspectiva diferita asupra operei pictorului. Intrebat de catre reporteri daca exista semnificatie in imagini dincolo de ceea ce prezinta ele de fapt, Bacon a raspuns ferm "Nu". Expozitia si filmul mi-au lasat exact impresia veridicitatii acestui Nu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu