Printre ele, un articolas simplu din The guardian, cronica unui editorial din NY Times ce sugera ca ar fi timpul ca, in educatia pe care fetele o primesc, sa dispara invataturile legate de amabilitatea neconditionata cu toata lumea (e vorba mai degraba despre a fi nice/agreabile decat despre a fi kind/amabile, generoase si n-am nicio idee cum sa traduc mai bine pe moment aceasta nuanta). In schimb fetele ar trebui sa fie educate sa spuna ceea ce cred si nu sa creeze tuturor o buna impresie aprioric.
Ideea nu este cu totul noua. Ea a fost promovata de Sheryl Sandberg printr-o conferinta TED si apoi printr-o carte Lean In ce indemna femeile sa accelereze si sa incerce mai mult sa se impuna in competitia cu barbatii. Tot ea a pledat pentru programul de munca flexibil care sa se ajusteze nevoile personale si cele profesionale.
Este adevarat cred ca (si) generatia mea de femei a invatat sa le zambeasca tuturor neconditionat, sa caute aprecierea si, in pofida faptului ca in viata mea s-a pus un mare accent pe reusita profesionala, cred ca am castigat greu capacitatea de a-mi exprima opinia transant in public. De fapt e in continuare work in progress. Dar reprezinta unul dintre proiectele mele cele mai importante. Pentru mine, a avea un mijloc de exprimare, fie el pe blog, prin intermediul vreunui articol sau in viata de zi cu zi, este una dintre sursele constante de bucurie si autostima.
Opiniile fiecaruia dintre noi pot fi invalidate de catre viitor. Este un risc pe care mi l-am asumat de cateva ori constient, cu esecuri si succese inerente, si pe care sper sa am indrazneala sa mi-l asum din ce in ce mai mult in continuare. Exista o granita care este usor de trecut odata ce te-ai pozitionat pe acest drum: pierderea feminitatii. Este dificil sa iti pastrezi echilibrul intre persoana transanta care are uneori nevoie sa devina taioasa pentru a se impune si persoana politicoasa, imbracata intr-o rochie fluida, care te reprezinta in public. Si cand esti in dezechilibru, te inclini cand intr-o parte cand in cealalta.
Dar "when you're working, it's not a popularity contest" spunea Glenda Bailey, redactor sef al unei reviste americane. V-am mai spus ca m-a marcat afirmatia asta pentru ca reprezinta exact argumentul care imi lipsea pentru a intelege ca, profesional, este uneori justificat sa fii incisiv si, eventual, dezagreabil.
E ciudat cum cautam involuntar aprecierea celorlalti, uneori fara ca macar sa le admiram foarte tare felul de a fi si parerile. Si asta banuiesc ca e valabil indiferent de gen. Cred ca mesajul postului meu e nu atat ca girls should not be nice cat ca they should not be nicer than the circumstances...
Ca si barbat cititor, n-as cataloga drept feminista viziunea, ci puternica si respectabila. Deci felicitari pentru articol - sustin in totalitate.
RăspundețiȘtergereInca de la descoperirile pe Teoria Jocului s-a demonstrat ca cea mai buna strategie de viata e sa incepi amabil/colaborator (in limitele politetii si respectului reciproc), apoi pur si simplu sa oglindesti reactia celor din grup. Daca nu rezoneaza, te impui sau tai legatura :)