Am terminat Cum poate Proust sa iti schimbe viata de Alain de Botton. O carte delicioasa, cu ironie si umor, cu exemple bine punctate, cu o buna documentare
Poate ca Proust te ajuta sa te bucuri de prietenii, sa intretii o relatie de lunga durata si ... sa nu faci sex la prima intalnire mai competent decat ar face-o, sa zicem, Bukowski dar, in ceea ce ma priveste, multi scriitori mi-au schimbat putin cate putin viata, invatandu-ma lucruri sau descoperindu-mi sensibilitati atat de ingenios de diferite
Alain de Botton face insa o mirabolanta demonstratie a modului in care textele lui Proust ne deschid ochii, sufletul, mintea, prieteniile, manierele, gustul culinar, viata amoroasa.
Iar ca sa ilustrez cazul lui Proust in ceea ce ma priveste, revad inca in minte (ca Noe, cum ar spune Alain de Botton) formatul cartilor comuniste de Aforisme, din care savuram fara incetare citate din Antoine de Saint Exupery pe care sunt si astazi in stare sa vi le recit. Ei bine, intr-unul din volumele dedicate altor scriitori, era un paragraf din Proust care spunea cam asa (citez din memorie, deci extrem de inexact):
"Precum un chirurg care, atunci cand vede pantecele seducator, dezgolit al unei femei, vede de fapt toate matele si procesele dezgustatoare care se afla in spatele imaginii, tot asa si un scriitor, cand se uita la un individ, nu se poate opri sa nu isi imaginez toate procesele vicioase ale mintii, adevarata functionare a caracterului sau"
Am petrecut mult timp reflectand la citatul asta, fara sa stiu atunci de ce. Aveam 13 ani si nu puteam sa intuiesc valoarea sa premonitorie. Nu este intru totul valabil in ceea ce ma priveste. Anatomia si functia nu anuleaza frumosul si, desi sunt analitica fata de oamenii pe care ii intalnesc, nu sunt nici suspicioasa si nici mizantroapa. Imi place insa sa incerc sa patrund dincolo de aparente atat in ceea ce priveste medicina, cat si in ceea ce priveste actul artistic. Trebuie sa spun insa ca rareori am intalniti o comparatie facuta cu atata forta intre cele doua profesii/pasiuni care imi marcheaza viata.
Ceea ce ai scris mi-au facut sa rasara cateva bule cu amintiri prin mintea inghetata (mai intru sa ma incalzesc dar afara sunt in jur de -15 grade) :
RăspundețiȘtergere- nu stiu ce psiholog spunea referitor la colegii lui de facultate: inevitabil te vor analiza (cred ca folosea chiar "judeca", numai tin bine minte)
- intr-un film vechi, bazat pe fapte reale, un medic ginecolog in loc sa foloseasca manusa chirirgicala la consultul vaginal, se facea ca o pune pe mana dar chiar inainte cand pacienta nu se uita o scotea. Cam asta e tot ce-mi amintesc mai nelalocul lui din film in rest totul parea ca decurge relativ normal (cel putin dialogul) in relatia pacient-doctor; mi se pare ca in unele cadre doctorul parea mai excitat dar nu mai sunt sigur.. cert e ca la sfarsitul filmului era data o statistica precum ca nu stiu cate femei in SUA isi acuza ginecologii de "nustiuce"..
- un prieten care avea un prieten angajat la smurd spunea ca acestia isi luau pauza de masa mancand chiar langa cadavrele recent scoase dintre fiarele contorsionate
Eu cred ca se refera la lucruri diferite cele trei:
Ștergere- psihologii deprind un tip de gandire analitica, poate chiar speculativa, si devine parte din modul lor de functionare sa gandeasca asa
- ginecologul excitat imi suna mai degraba a exceptie decat a regula. E o poveste lunga aici dar ne putem gandi cu usurinta ca asa se pot proiecta barbatii care nu sunt medici sau chiar ca asa si-l pot proiecta femeile neimplinite, erotomane etc
- in ultimul caz, pur si simplu e vb despre adaptare. Marea majoritate ne putem adapta conditiilor profesiei pe care o practicam altfel am fi niste catastrofe cu totii...
Alain de Botton, cu N :)
RăspundețiȘtergereModific, multumesc :) O fi act ratat :))
Ștergere