Rosia Montana, societatea civila si generatia Y

Foto de pe Facebook via Sebastian Lazaroiu

Intrucat nu sunt in Romania, acum doua seri stateam si studiam pozele de pe Facebook ale prietenilor mei, poze facute la protestele din Bucuresti si din Cluj, si am fost tare mandra. Mandra sa vad ca s-a mobilizat societatea civila, ca cei care au iesit in strada sa protesteze impotriva proiectelor de minierit de la Rosia Montana au fost mai ales tineri si inca dintre cei bine educati. Apropos de ceea ce vorbeam intr-unul din posturile trecute, majoritatea  faceau parte din Generatia Y si corespundeau foarte bine descrierii intalnite intr-una din resursele dedicate lor:

"A positive impact on the world: they want to make a difference from day one, they want to be engaged in conversations, they want to being asked for their opinions, they want to be listened to and influence their organization. They are aware very aware of today’s ecological and social challenges. As a result most are highly concerned with the health of the planet."

Pe Csibi Magor, unul dintre cei nominalizati de Hotnews ca fiind printre leaderii protestelor, l-am auzit vorbind extrem de pertinent la lansarea Anului European al Cetatenilor despre starea societatii civile de la noi si despre cum se poate totusi face lobby si in Romania in favoarea unui proiect ecologic. Am ramas inca de atunci impresionata de strategia pe care a aplicat-o pentru salvarea padurilor atunci cand in Parlament trebuia sa se voteze noul Cod Silvic (sper ca amintirile mele sa fie fiabile).

Activismul sau si al celorlalti leaderi ai miscarii dar mai ales adoptarea unei pozitii transante de catre un grup reprezentativ (20000 de oameni in ultima seara a protestelor) au dat rezultate atunci cand guvernantii au declarat protestul incheiat (sigur, ramane sa se confirme ca legile respective nu vor mai intra pe cai paralele dar probabil ca o astfel de strategie ar putea cu greu fi pusa in practica dupa vizibilitatea din ultimele zile si dupa consecintele pe care le-a avut asupra actiunilor companiei).

Sunt intru totul de parerea lui Vladimir Tismaneanu atunci cand afirma ca:

"Puterea celor fara de putere, despre care a scris Vaclav Havel in anii prigoanei, a renascut la Bucuresti. S-a reconstituit, spre a relua cuvintele altui disident, ganditorul catolic Vaclav Benda, polisul paralel. Strada a dat puterii o lectie de moralitate."