In rezumat, Bogdan Voicu este sociolog, cercetător principal 2 Academia Română -Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, conferentiar asociat, Catedra de Sociologie, Universitatea Lucian Blaga Sibiu si visiting professor la CEPS/INSTEAD Luxembourg (Centre d'Etudes de Populations, de Pauvreté et de Politiques Socio-Economiques / International Networks for Studies in Technology, Environment, Alternatives, Development)
Pentru Proiectul Jocul Orb a raspuns la cateva intrebari legate de identitate, in general, si identitate sociala in particular.
1. Exista o diferenta intre identitatea personala si cea sociala?
Asa cum vad eu lucrurile, identitatea sociala (pe directiile deschise Tajfel & Turner) este definita în raport cu altii, cu diversele pozitii sociale ale individului, cu diversele grupuri de apartenenta şi referinta. Identitatea personala (în sens E.Erikson) este ceea ce diferentiaza indivizii intre ei. În opinia mea, cea de-a doua deriva partial din suprapunerea celorlalte… Mai mult, putem discuta despre identitati sociale date de caracteristici innascute, precum gender-ul sau etnia, care sunt dificil de alterat. Majoritatea identitatilor sociale fiind insa constructe relationale, pot fi supuse relativ usor schimbarii, ceea ce face ca identitatea în sine sa fie una fluida.
2. De-a lungul timpului, fortele care contribuie la formarea identitatii individului s-au schimbat? Exista diferente intre generatii? Componente ale identitatii care se dezvolta diferit?
Nu, catusi de putin. Identitatea se construieste şi azi, ca şi în trecut, în raport cu pozitionarile individualui fata de diverse grupuri. Ceea ce s-a schimbat insa este fluiditatea identitatii. In Evul Mediu, spre exemplu, putini isi modificau pozitiile sociale în decursul vietii, ceea ce ii facea sa detina identitati relativ predeterminate, cu mici variatii (adesea insa aceste variatii aparent insignificante erau cele care creau farmecul vietii). Astazi comunicarea mediata electronic şi numai (telefon, televizor, scrisoare, inregistrare, Internet etc.) ocupa un rol important în viata de zi cu zi, ceea ce permite raportari la grupuri mult mai diverse si capacitatea de a autoselecta constructii identoire relevante. Cu alte cuvinte, indivizii pot jongla mai usor cu structura sociala, alegand grupuri de apartenenta mai diverse, ceea ce face ca şi identitatile lor sociale sa fie mai variate, conducand la configuratii şi combinatii mai bogate în sensuri decat în trecut. Procesul insa ramane în esenta acelasi.
3. Un individ poate avea mai multe identitati? Aparitia social media a adus vreo schimbare in acest sens?
Toti au mai multe identitati sociale, iar social media nu e decat unul dintre numeroasele mijloace de definire a unei identitati. Intr-un fel ea poate juca rolul Carnavalului venetian (te poti „masca” şi pretinde ca esti altcineva, imprumutand o identitate), dar la fel de bine poate facilitate relationarea cu grupuri cu care oamenii se relationau şi în Evul Mediu (spre exemplu „colegii de breasla”, „familia extinsa” etc.).
4. In ce masura putem caracteriza identitatea unui individ pornind de la activitatile si interactiunile sale sociale?
Conform teoriei identitati sociale, în foarte mare masura. La urma urmei indiviziii sunt animale sociale, nu solidare, iar dezvoltarea lor se desfasoara, cel putin deocamdata, în mod obligatoriu intr-o colectivitate/societate.
Din aceeasi serie Proiectul Jocul Orb, puteti citi si interviul cu Vlad Stroescu "Identitatea da semnificatie intregii lumi"
Comentarii
Trimiteți un comentariu